Dragoste si zambet

Acum câteva zile eram în faţa magazinului Unirea, în Bucureşti, trebuia să mă întâlesc cu al meu. Mai exact, eram în drept la McDonald's. Şi cum stăteam eu fix în bătaia soarelui, am văzut un fluturaş maro cu portocaliu. Nimic deosebit, dacă n-aş fi fost în Bucureşti! Ce să caute el pe trotuar la Unirea??? Cum mă minunam eu, am văzut că fluturele s-a aşezat pe părul unui tip şi acolo a rămas! M-a pufnit râsul instant. Şi tipul se tot fâţâia prin dreptul fast-food-ului, cu fluturele în păr. Până la urmă a plecat, fluturaşul a început din nou să planeze. În timpul ăsta, încerca trecătorii. Dacă era băiat, ţup pe părul lui. Se plimba până când omul ieşea din perimetrul Mac. Dacă era tipă, doar o atingea şi se ridica brusc în aer. Cert e că am stat vreo 5 minute şi l-am urmărit. Nici măcar o dată nu s-a plimbat cu vreo fată. Alegea numai băieţi şi se plimba când în stânga, când în dreapta. Nu are rost să vă spun cât de haioşi erau ei, tunşi scurt, cu fluturele prins lateral. Am râs c

Nu ştiu exact despre ce să scriu: despre faptul că îmi place Meg Ryan? Sau că ador florile de câmp? Sau despre faptul că tocmai am aflat ce înseamnă "oops, a daisy"? :) Da, îmi place Meg Ryan, şi ador comediile romantice în care a jucat cu Tom Hanks. Exact, ne gândim la " You've got mail " - un film care ne facem să avem bucurii mărunte, cum ar fi o carte bună, o floare sau...un laptop (mă rog, asta e o obsesie a mea!). Ei bine, în filmul ăsta, Meg Ryan o interpretează pe boema şi romantica incurabilă Kathleen Kelly. La un moment dat, ea spune: " They're so friendly . Don't you think daisies are the friendliest flower ? " (Nu crezi că margaretele sunt cele mai prietenoase flori?). Mi se pare o replică pe atât de simplă, pe atât de minunată. Eu ador florile de câmp, cum spuneam. Şi pe cele de grădină...trandafiri, bujori, stânjenei, lalele, zambile , tufănele, narcise:). Zilele trecute am ajuns într-o piaţă, din pură întâmplare, am văzut mar

** Nu eu am filmat, ci am "împrumutat" de pe www.youtube.com! Şi cred că aşa se vede cel mai bine ce-a fost acolo! ** Nici acum nu-mi vine sa cred că am fost la concert! Toţi sunt super nebuni, iar Steven Tyler a făcut show exact cum am văzut în videoclipuri. Super tare! Am cântat, am dansat, am suspinat că nu am putut fi chiar lângă scenă! Am fost foarte mulţi, încotro te uitai vedeai numai capete şi mâini ridicate - prin presă scrie că au fost peste 30.000 de oameni. Nu ştiu exact cât a durat concertul, dar nu voiam să se mai termine, mă simţeam ca acasă! Ce vorbeam cu prietenii după: că Steven, deşi pare urât la prima vedere, este incredibil de sexi (eu nu văd decât partea cu sexualitatea, oricum!); că toţi membrii trupei sunt neschimbaţi, în ciuda vârstei - cel mai "tânăr" are 58 de ani!; că prestaţia live nu ni s-a părut deloc mai prejos decât ce vedem în videoclipuri, în sensul că mimica, mişcările, strâmbăturile pe care Steven le face la filmări sunt pr

De când am văzut "Alice în ţara minunilor", am decis că "experinţa IMAX" - după cum o cataloghează băiatul care vorbeşte la microfon înainte de începerea filmului şi ne spune să ne închidem telefoanele - merită retrăită. De data asta am ales "Prince of Persia" , dar nu mă întrebaţi de ce. Am căutat anterior pe forumuri, să văd cu ce impresie au rămas cei care l-au vizionat. Majoritatea erau, însă, fani înrăiţi ai jocului cu acelaşi nume, şi nu făceau decât să compare filmul şi jocul. Deci nu eram convinsă că filmul merită văzut. Eu nu aveam cu ce să fac comparaţie, am jucat o versiune antică de "Prince of Persia" când aveam 10-11 ani. So... Ce cred eu? Filmul merită văzut. Nu îţi stârneşte emoţii foarte puternice, dar te ţine acolo, în acţiune. E captivant, cu alte cuvinte, iar la final te simţi ca şi cum te-ai fi întors din altă lume. Am avut surpriza să îl văd aseară, la film, şi pe fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, ve